Febra musculară, durerea care vine a doua zi

Prima ședință la sală după o pauză, prima tură pe munte din an ori o zi de săpat în grădină au aceeași urmare: a doua zi dimineață, coborâtul scărilor devine o problemă, iar a treia zi e și mai rău. Febra musculară, numită de medici durere musculară cu debut întârziat, DOMS, apare la 12-24 de ore după efort, atinge vârful la 24-72 de ore și dispare în 3-7 zile, fără tratament.

Nu e o boală, nu e o accidentare și nu e un semn că antrenamentul a fost „bun”, ci răspunsul normal al unui mușchi la un efort cu care nu era obișnuit. O au toți, de la începători la olimpici.

Nu de la acidul lactic

Mitul cel mai răspândit, repetat în sălile de sport și în vestiare, spune că febra musculară vine de la acidul lactic acumulat în mușchi. E fals. Lactatul, produs în timpul efortului intens, e eliminat din mușchi în 30-60 de minute de la oprirea efortului, cu mult înainte ca durerea să apară, și e, de fapt, un combustibil pe care corpul îl refolosește.

Studiile din anii 1980, inclusiv cele cu alergare la vale, care produce febră musculară mare cu lactat puțin, au închis discuția. Întinderile „ca să scoți acidul lactic” și băuturile „care îl neutralizează” nu tratează, prin urmare, nimic.

Microrupturile care fac mușchiul mai puternic

Cauza reală sunt microrupturile din fibrele musculare și din țesutul conjunctiv din jurul lor, produse mai ales de contracțiile excentrice, cele în care mușchiul se lungește sub sarcină: coborârea greutății, coborârea scărilor ori a muntelui, faza de coborâre a genuflexiunii. Microrupturile declanșează o inflamație locală, cu lichid care se adună în mușchi și cu substanțe care sensibilizează nervii, de unde durerea, rigiditatea și umflarea ușoară de la 24-48 de ore.

Mușchiul repară rupturile cu fibre noi, mai groase, iar la următorul efort similar, durerea e mult mai mică ori absentă, un fenomen numit efectul ciclului repetat, care durează săptămâni. Febra musculară nu e necesară pentru creșterea musculară: un antrenament fără febră construiește mușchi la fel, iar unul cu febră severă, care împiedică antrenamentul următor, e contraproductiv.

Cât e normal și când e altceva

Febra musculară normală doare la apăsare și la mișcare, pe ambele părți ale corpului, simetric, în mușchii lucrați, cu rigiditate, și scade de la o zi la alta după vârful de la 48 de ore. Semnele care arată altceva: durerea ascuțită, apărută în timpul efortului, într-un singur punct, cu pocnet, care e întindere ori ruptură musculară; durerea într-o articulație, nu în mușchi; umflătura mare, cu vânătaie; durerea care crește după ziua a 3-a ori durează peste o săptămână; și, rar, urina închisă la culoare, ca ceaiul, cu mușchii foarte umflați și tari, după un efort extrem, semnul rabdomiolizei, o distrugere masivă a mușchiului, care afectează rinichii și cere urgențe în aceeași zi. Febra musculară apărută după un efort obișnuit, la un om antrenat, semnalează uneori și o infecție virală ori unele medicamente, ca statinele.

Mersul care ajută mai mult decât repausul

Instinctul spune stai pe canapea; dovezile spun mișcă-te. Activitatea ușoară, mersul pe jos 20-30 de minute, bicicleta staționară lejeră, înotul lent, crește fluxul de sânge în mușchi, reduce rigiditatea și scurtează durerea cu aproximativ o zi, după analizele studiilor.

E numită recuperare activă și e metoda cu cele mai bune dovezi, alături de masaj. Repausul complet la pat prelungește rigiditatea. Mușchiul dureros se mișcă blând, prin toată amplitudinea, fără greutăți, iar coborâtul scărilor, cel mai dureros, se face cu spatele, lateral ori cu mâna pe balustradă, în primele 2 zile, mai ales după o tură pe munte.

Baia caldă, masajul și cafeaua

Masajul, de 20-30 de minute, la 2 ore după efort ori a doua zi, reduce durerea și rigiditatea, după cele mai multe studii, și e metoda cu cele mai bune rezultate, iar rola de spumă, foam roller, 10 minute pe grupele dureroase, dă o parte din efect acasă.

Căldura, baia caldă la 38-40 de grade, 15-20 de minute, dușul fierbinte, sauna, relaxează mușchii și ameliorează durerea pe moment, iar frigul, baia în apă rece, la 10-15 grade, 10 minute, folosită de sportivi, reduce inflamația și durerea, dar, după unele studii, și adaptarea musculară, așa că e pentru cine are competiție a doua zi, nu pentru cine vrea mușchi.

Cafeina, 2 cești de cafea cu o oră înainte de antrenament, reduce febra musculară cu până la un sfert, prin efectul asupra nervilor. Antiinflamatoarele calmează, dar luate regulat încetinesc refacerea mușchiului și se păstrează pentru durerea care împiedică somnul.

Mâncarea și somnul

Mușchiul se repară din proteine și în somn: 20-40 de grame de proteine la masa de după efort și 1,6-2 grame pe kilogram de greutate pe zi, din carne, pește, ouă, lactate ori leguminoase, în perioadele de antrenament, plus 7-9 ore de somn, în care hormonul de creștere face reparația, scurtează febra musculară mai mult decât orice supliment.

Sucul de vișine, bogat în antioxidanți, 2 pahare pe zi, timp de 4-5 zile în jurul efortului, a arătat, în mai multe studii, o reducere a durerii și a pierderii de forță, iar omega-3, din pește gras, un efect modest. Apa, 2-3 litri în zilele de după efort, ajută eliminarea produșilor inflamației. Alcoolul, din seara de după antrenament, prelungește durerea și reduce sinteza proteinelor.

Antrenamentul următor

Febra musculară ușoară nu e un motiv de a sări antrenamentul următor: un efort mai lejer, pe aceiași mușchi, la 50-60% din intensitate, grăbește recuperarea și e, adesea, cel mai bun „tratament”. Febra musculară severă, care limitează mișcarea, cere 2-3 zile de pauză pentru grupa respectivă, cu antrenament pentru alte grupe între timp.

Prevenirea e cea mai simplă parte: creșterea treptată a efortului, cu cel mult 10% pe săptămână, încălzirea de 10 minute, care pregătește mușchiul, nu stretchingul, care nu previne febra, după toate studiile, și, mai ales, regularitatea, pentru că mușchiul antrenat de 3 ori pe săptămână nu mai face febră după prima lună. Turele de munte și zilele în grădină, cu coborârile și cu aplecările lor, rămân, și pentru cei antrenați, cele mai sigure surse de febră musculară, iar coborârea pe scări cu spatele, luni dimineață, e semnul distinctiv al weekendului bine petrecut.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site folosește cookie-uri. Acceptați sau refuzați cookie-urile. Pentru mai multe detalii privind gestionarea preferințelor referitoare la cookie-uri, vedeți Politica de utillizare cookie-uri. Pentru alte detalii, va rugam sa accesati pagina Politică de Confidentialitate